6 definiții pentru disuasiv
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
disuasiv, ~ă a [At: LM / P: ~su-a~ / Pl: ~i, ~e / E: fr dissuasif] (Frm; d. argumente, cuvinte etc.) Care determină schimbarea unei hotărâri.
DISUASIV, -Ă adj. (Despre argumente) Care determină schimbarea unei hotărîri. [< fr. dissuasif].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISUASIV, -Ă adj. (despre argumente) care face pe cineva să-și schimbe hotărârea. (< fr. dissuasif)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
disuasiv (livr.) (desp. -su-a-) adj. m., pl. disuasivi; f. disuasivă, pl. disuasive
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
disuasiv (-su-a-) adj. m., pl. disuasivi; f. disuasivă, pl. disuasive
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
disuasiv adj. m. (sil. -su-a-), pl. disuasivi; f. sg. disuasivă, pl. disuasive
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: disuasiv
disuasiv adjectiv
- silabație: di-su-a-siv
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
disuasiv, disuasivăadjectiv
- 1. (Despre argumente) Care determină schimbarea unei hotărâri. DN
etimologie:
- dissuasif DN