5 definiții pentru disuasiv

disuasív, ~ă a [At: LM / P: ~su-a~ / Pl: ~i, ~e / E: fr dissuasif] (Frm; d. argumente, cuvinte etc.) Care determină schimbarea unei hotărâri.

disuasív (-su-a-) adj. m., pl. disuasívi; f. disuasívă, pl. disuasíve

disuasív adj. m. (sil. -su-a-), pl. disuasívi; f. sg. disuasívă, pl. disuasíve

DISUASÍV, -Ă adj. (Despre argumente) Care determină schimbarea unei hotărâri. [< fr. dissuasif].

DISUASÍV, -Ă adj. (despre argumente) care face pe cineva să-și schimbe hotărârea. (< fr. dissuasif)

Intrare: disuasiv
disuasiv adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular disuasiv disuasivul disuasi disuasiva
plural disuasivi disuasivii disuasive disuasivele
genitiv-dativ singular disuasiv disuasivului disuasive disuasivei
plural disuasivi disuasivilor disuasive disuasivelor
vocativ singular
plural