7 definiții pentru distributivitate


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DISTRIBUTIVITÁTE s. f. Proprietate a unei operații matematice sau logice de a putea fi efectuată separat asupra diferiților termeni dintr-o expresie, rezultatul astfel obținut fiind același ca și în cazul când operația ar fi fost aplicată întregii expresii. – Din fr. distributivité.

DISTRIBUTIVITÁTE s. f. Proprietate a unei operații matematice sau logice de a putea fi efectuată separat asupra diferiților termeni dintr-o expresie, rezultatul astfel obținut fiind același ca și în cazul când operația ar fi fost aplicată întregii expresii. – Din fr. distributivité.

distributivitate sf [At: LTR2 / Pl: ~tăți / E: fr distributivité] (Mat; Log) Proprietate a unei operații de a putea fi efectuată în mod separat asupra diferiților termeni dintr-o expresie, rezultatul astfel obținut fiind același ca și în cazul când operația ar fi fost aplicată întregii expresii.

DISTRIBUTIVITÁTE s.f. (Mat.) Caracter prezentat de o operație distributivă. [Cf. fr. distributivité].

DISTRIBUTIVITÁTE s. f. 1. (mat., log.) proprietate a unei operații de a putea fi efectuată separat asupra diferiților termeni dintr-o expresie. 2. caracteristică a atenției de a urmări simultan două sau mai multe activități. (< fr. distributivité)

DISTRIBUTIVITÁTE f. Proprietate a unei operații matematice de a putea fi efectuată separat asupra diferiților termeni dintr-o expresie. /<fr. distributivité


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

distributivitáte s. f., g.-d. art. distributivitắții

distributivitáte s. f., g.-d. art. distributivității

Intrare: distributivitate
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • distributivitate
  • distributivitatea
plural
genitiv-dativ singular
  • distributivități
  • distributivității
plural
vocativ singular
plural

distributivitate

  • 1. Proprietate a unei operații matematice sau logice de a putea fi efectuată separat asupra diferiților termeni dintr-o expresie, rezultatul astfel obținut fiind același ca și în cazul când operația ar fi fost aplicată întregii expresii.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. Caracteristică a atenției de a urmări simultan două sau mai multe activități.
    surse: MDN '00

etimologie: