O definiție pentru distimic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DISTÍMIC, -Ă adj., s. m. f. (individ) înclinat spre tristețe. (< fr. dysthymique)

Intrare: distimic
distimic adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • distimic
  • distimicul
  • distimicu‑
  • distimică
  • distimica
plural
  • distimici
  • distimicii
  • distimice
  • distimicele
genitiv-dativ singular
  • distimic
  • distimicului
  • distimice
  • distimicei
plural
  • distimici
  • distimicilor
  • distimice
  • distimicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)