9 definiții pentru distanțier


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DISTANȚIÉR, distanțiere, s. n. 1. Piesă care are funcția de a menține distanța reglementară dintre două piese, două elemente etc. 2. Instrument care servește la măsurarea distanțelor mici dintre nave. [Pr.: -ți-er] – Distanță + suf. -ier.

distanțiér sn [At: DM / P: ~ți-er / Pl: ~e / E: distanță + -ier] 1 Piesă care are funcția de a menține distanța (1) reglementară dintre două piese, două elemente etc. 2 Instrument care servește la măsurarea distanțelor (1) mici dintre nave. 3 Compas măsurător.

DISTANȚIÉR, distanțiere, s. n. 1. Piesă care are funcțiunea de a menține distanța reglementară dintre două piese, două elemente etc. 2. Instrument care servește la măsurarea distanțelor mici dintre nave. [Pr.: -ți-er] – Distanță + suf. -ier.

DISTANȚIÉR, distanțiere, s. n. Piesă care are funcțiunea de a menține distanța reglementară dintre două piese sau două părți de mașină. – Pronunțat: -ți-er.

DISTANȚIÉR s.n. 1. Compas măsurător. ♦ Aparat pentru măsurat distanța dintre nave. 2. Piesă care menține o anumită distanță între două părți ale unei mașini. [Pron. -ți-er. / < distanță + -ier].

DISTANȚIÉR s. n. 1. compas măsurător. 2. aparat pentru măsurarea distanțelor dintre navele în formație. 3. piesă care menține o anumită distanță între două părți ale unei mașini. (< distanță + -ier)

DISTANȚIÉR ~e n. 1) Piesă care menține o anumită distanță între două părți ale unei mașini. 2) Compas măsurător. 3) Aparat pentru măsurarea distanței dintre nave. [Sil. -ți-er] /distanță + suf. ~ier


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

distanțiér (-ți-er) s. n., pl. distanțiére

distanțiér s. n. (sil. -ți-er), pl. distanțiére

Intrare: distanțier
distanțier substantiv neutru
  • silabație: -ți-er info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • distanțier
  • distanțierul
  • distanțieru‑
plural
  • distanțiere
  • distanțierele
genitiv-dativ singular
  • distanțier
  • distanțierului
plural
  • distanțiere
  • distanțierelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

distanțier

  • 1. Piesă care are funcția de a menține distanța reglementară dintre două piese, două elemente etc.
    surse: DEX '09 DLRLC DN
  • 2. Compas măsurător.
    surse: DN
    • 2.1. Instrument care servește la măsurarea distanțelor mici dintre nave.
      surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie:

  • Distanță + sufix -ier.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN