6 definiții pentru disproteinemie
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DISPROTEINEMIE, disproteinemii, s. f. (Med.) Dereglare a echilibrului proteinic. [Pr.: -te-i-] – Din fr. dysprotéinémie.
DISPROTEINEMIE, disproteinemii, s. f. (Med.) Dereglare a echilibrului proteinic. [Pr.: -te-i-] – Din fr. dysprotéinémie.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
disproteinemie sf [At: DEX2 / P: ~te-i~ / Pl: ~ii / E: fr dysprotéinémie] (Med) Dereglare a echilibrului proteinic.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISPROTEINEMIE s.f. (Med.) Modificare a raportului normal dintre diferitele fracțiuni proteice din plasma sanguină. [Pron. -te-i-, gen. -iei. / < fr. dysprotéinémie].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISPROTEINEMIE s. f. modificare a raportului dintre diferitele fracțiuni proteice din plasma sangvină. (< fr. dysprotéinémie)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
disproteinemie s. f. (med.) ◊ „Dereglarea echilibrului proteinic, adică instalarea stării de disproteinemie, are loc în anumite stări fiziologice.” Cont. 10 XI 61 p. 7 (din fr. dysprothéinémie; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 238; DN3, DEX-S)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
disproteinemie s. f. (sil. -te-i-, -mi-e), g.-d. art. disproteinemiei
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F134) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
disproteinemie, disproteinemiisubstantiv feminin
- 1. Dereglare a echilibrului proteinic. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- dysprotéinémie DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.