Definiția cu ID-ul 908741:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DISPONIBILITATE, (2) disponibilități, s. f. 1. (Numai în expr.) (În trecut, cu privire la un funcționar public) A pune (sau a fi, a rămîne etc.) în disponibilitate = a concedia (sau a fi concediat) din post, a lăsa (sau a rămîne) fără post (cu posibilitatea de a fi rechemat în activitate). Vi se aduce la cunoștință că rămîneți în disponibilitate pînă la alte dispozițiuni. CARAGIALE, O. II 148. Serviescu, fost membru la tribunalul judecătoriei... însă astăzi în disponibilitate! ALECSANDRI, T. I 281. 2. Lucru de care se poate dispune; rezervă. (Fig.): Sînt atîtea disponibilități de nădejde în poporul acesta. CAMIL PETRESCU, U. N. 421. ◊ Disponibilități (bugetare) = sume de bani nefolosite, de care dispune o instituție. Progresele mari realizate în domeniul dezvoltării industriei, și îndeosebi al industriei construcției de mașini, ne permit nu numai să producem în serie mașini complicate, pe care altădată le importam, dar să și avem disponibilități pentru export. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2947.