2 intrări

22 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DISPERSÁRE, dispersări, s. f. Acțiunea de a (se) dispersa și rezultatul ei; împrăștiere, răspândire. – V. dispersa.

DISPERSÁRE, dispersări, s. f. Acțiunea de a (se) dispersa și rezultatul ei; împrăștiere, răspândire. – V. dispersa.

dispersare sf [At: LM / Pl: ~sări / E: dispersa] 1 Împrăștiere. 2 Răspândire. 3 (Chm) Procedeu de obținere a unui sistem coloidal prin fragmentarea unei substanțe în particule cu dimensiuni corespunzătoare particulelor coloidale. 4 (Fig) Descompunere a undelor într-un spectru de unde cu frecvențe diferite. 5 Deplasare organizată a populației, a instituțiilor etc., în timp de război din centrele aglomerate, în regiuni mai ferite.

DISPERSÁRE, dispersări, s. f. Acțiunea de a (se) dispersa; împrăștiere. Diviziunea socială a muncii presupune dispersarea mijloacelor de producție în mîinile unui mare număr de producători.

DISPERSÁRE s.f. Acțiunea de a (se) dispersa și rezultatul ei; timpul și locul în care cineva a fost dispersat. [< dispersa].

DISPERSÁ, dispersez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) împrăștia, a (se) răspândi, a (se) risipi în toate părțile. ♦ (Chim.) A realiza o dispersie sau a fi în stare de dispersie. ♦ Refl. (Fiz.; despre unde) A se descompune într-un spectru de unde cu frecvențe diferite. ♦ Tranz. și refl. (În timp de război) A (se) deplasa în chip organizat (populația, instituțiile etc.) din centrele aglomerate, în regiuni mai ferite. – Din fr. disperser.

DISPERSÁ, dispersez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) împrăștia, a (se) răspândi, a (se) risipi în toate părțile. ♦ (Chim.) A realiza o dispersie sau a fi în stare de dispersie. ♦ Refl. (Fiz.; despre unde) A se descompune într-un spectru de unde cu frecvențe diferite. ♦ Tranz. și refl. (În timp de război) A (se) deplasa în chip organizat (populația, instituțiile etc.) din centrele aglomerate, în regiuni mai ferite. – Din fr. disperser.

dispersá [At: DDRF / Pzi: ~séz / E: fr disperser] 1 vtr A (se) împrăștia. 2 vtr A (se) răspândi. 3-4 vtr (Chm) A (se) realiza o dispersie. 5 vr (Fiz; d. unde) A se descompune într-un spectru de unde cu frecvențe diferite. 6-7 vtr (În timp de război) A (se) deplasa în chip organizat (populația, instituțiile etc.) din centrele aglomerate, în regiuni mai ferite.

DISPERSÁ, dispersez, vb. I. Tranz. A împrăștia, a răspîndi, a risipi în toate părțile. ♦ Refl. (Despre unde) A se descompune într-un spectru de unde cu frecvențe diferite. Radiațiile luminoase se dispersează cînd trec printr-o prismă de sticlă. ♦ (În timp de război) A împrăștia în chip organizat populația, instituțiile etc. din centrele aglomerate, care pot constitui un obiectiv de atac (mai ales de bombardament aerian).

DISPERSÁ vb. I. tr., refl. A (se) împrăștia, a (se) răspândi (în toate părțile). ♦ tr. A împrăștia organizat populația, instituțiile etc. în timp de război pentru a nu constitui obiective vizibile. [< fr. disperser].

DISPERSÁ vb. I. tr., refl. a (se) împrăștia, a (se) răspândi. ◊ (chim.) a realiza o dispersie, a se afla în stare de dispersie. II. tr. a împrăștia organizat populația, instituțiile etc. în timp de război, pentru a nu constitui obiective vizibile. ◊ a dispune unitățile militare pe subunități în raioane la distanțe mari, pentru a reduce posibilitățile inamicului de a le nimici. (< fr. disperser)

A SE DISPERSÁ mă ~éz intranz. 1) A se răspândi în diferite direcții sau pe un spațiu mai mare; a se împrăștia; a se risipi. 2) chim. (despre particule de substanțe) A produce o dispersie. 3) chim. (despre substanțe) A fi în dispersie. 4) fiz. (despre unde, radiații) A se descompune într-un spectru de unde cu frecvență diferită sau de radiații monocromatice. 5) (populația sau instituțiile dintr-o localitate mare) A se evacua din centrele aglomerate, care pot fi atacate de inamic, în regiuni mai îndepărtate. 6) (despre persoane) A se ocupa de activități foarte variate. /<fr. disperser

A DISPERSÁ ~éz tranz. A face să se disperseze. /<fr. disperser


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

dispersáre s. f., g.-d. art. dispersắrii; pl. dispersắri

dispersáre s. f., g.-d. art. dispersării; pl. dispersări

dispersá (a ~) vb., ind. prez. 3 disperseáză

dispersá vb., ind. prez. 1 sg. disperséz, 3 sg. și pl. disperseáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DISPERSÁRE s. v. împrăștiere.

DISPERSARE s. dispersie, împrăștiere, răsfirare, răspîndire, răzlețire, risipire (înv.) risipă. (~ mulțimii.)

Dispersare ≠ concentrare

DISPERSÁ vb. v. împrăștia.

DISPERSA vb. a (se) împrăștia, (se) răsfira, a (se) răspîndi, a (se) răzleți, a (se) risipi, (pop.) a (se) răzni, (înv. și reg.) a (se) rășchira. (S-au ~ în toate părțile.)

arată toate definițiile

Intrare: dispersare
dispersare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dispersare
  • dispersarea
plural
  • dispersări
  • dispersările
genitiv-dativ singular
  • dispersări
  • dispersării
plural
  • dispersări
  • dispersărilor
vocativ singular
plural
Intrare: dispersa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dispersa
  • dispersare
  • dispersat
  • dispersatu‑
  • dispersând
  • dispersându‑
singular plural
  • dispersea
  • dispersați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dispersez
(să)
  • dispersez
  • dispersam
  • dispersai
  • dispersasem
a II-a (tu)
  • dispersezi
(să)
  • dispersezi
  • dispersai
  • dispersași
  • dispersaseși
a III-a (el, ea)
  • dispersea
(să)
  • disperseze
  • dispersa
  • dispersă
  • dispersase
plural I (noi)
  • dispersăm
(să)
  • dispersăm
  • dispersam
  • dispersarăm
  • dispersaserăm
  • dispersasem
a II-a (voi)
  • dispersați
(să)
  • dispersați
  • dispersați
  • dispersarăți
  • dispersaserăți
  • dispersaseți
a III-a (ei, ele)
  • dispersea
(să)
  • disperseze
  • dispersau
  • dispersa
  • dispersaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

dispersare

  • 1. Acțiunea de a (se) dispersa și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: răspândire împrăștiere antonime: concentrare un exemplu
    exemple
    • Diviziunea socială a muncii presupune dispersarea mijloacelor de producție în mâinile unui mare număr de producători.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi dispersa
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

dispersa

  • 1. A (se) împrăștia, a (se) răspândi, a (se) risipi în toate părțile.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: risipi răspândi împrăștia antonime: concentra
    • 1.1. chimie A realiza o dispersie sau a fi în stare de dispersie.
      surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00
    • 1.2. reflexiv fizică (Despre unde) A se descompune într-un spectru de unde cu frecvențe diferite.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Radiațiile luminoase se dispersează când trec printr-o prismă de sticlă.
        surse: DLRLC
    • 1.3. (În timp de război) A (se) deplasa în chip organizat (populația, instituțiile etc.) din centrele aglomerate, în regiuni mai ferite.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • 1.3.1. A dispune unitățile militare pe subunități în raioane la distanțe mari, pentru a reduce posibilitățile inamicului de a le nimici.
        surse: MDN '00

etimologie: