5 definiții pentru disector


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

disectór [At: ALEXI, W. / Pl: ~i, ~oare / E: fr dissecteur] 1 sm (Îvr) Persoană care făcea disecții (1). 2 sn Instrument metalic folosit pentru disecția (1) bronhiilor. 3 sn (Îs) ~ de imagini Tub electronic al cărui catod, când e luminat, poate emite electroni.

DISECTÓR s.n. (Telev.) Disector de imagini = tub electronic al cărui catod, când e luminat, poate emite electroni. [< fr. dissecteur].

DISECTÓR s. n. (tv.) ~ de imagini = tub electronic al cărui catod, când e luminat, poate emite electroni. (< fr. dissecteur)

* disectór, -óare s. (lat. dis-sector. V. sector). Care disecă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: disector
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • disector
  • disectorul
  • disectoru‑
plural
  • disectoare
  • disectoarele
genitiv-dativ singular
  • disector
  • disectorului
plural
  • disectoare
  • disectoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)