8 definiții pentru discriminatoriu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DISCRIMINATÓRIU, -IE, discriminatorii, adj. Care face sau creează o discriminare; discriminant. – Din lat. discriminator, -oris, fr. discriminatoire.

DISCRIMINATÓRIU, -IE, discriminatorii, adj. Care face sau creează o discriminare; discriminant. – Din lat. discriminator, -oris, fr. discriminatoire.

discriminatoriu, ~ie a [At: DL / Pl: ~ii / E: fr discriminatoire, lat discriminator, -oris] 1-2 Care face o discriminare (1-2) Si: (rar) discriminant (1-2). 3-4 Care permite o discriminare (1-2) Si: (rar) discriminat (3-4).

DISCRIMINATÓRIU, -IE, discriminatorii, adj. Care face sau creează deosebiri între un lucru și altul sau între o persoană și alta. Legislație discriminatorie.

DISCRIMINATÓRIU, -IE adj. Care face sau creează discriminări. [Pron. -riu. / cf. lat. discriminator].

DISCRIMINATÓRIU, -IE adj. care creează discriminări. (< fr. discriminatoire, lat. discriminator)

DISCRIMINATÓRIU ~e (~i) Care face discriminare; bazat pe discriminare. Legislație ~e. [Sil. -to-riu] /<lat. discriminator, -oris, fr. discriminatoire


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

discriminatóriu [riu pron. rĭu] adj. m., f. discriminatórie (-ri-e); pl. m. și f. discriminatórii

discriminatóriu adj. m. [-riu pron. -riu], f. discriminatórie (sil. -ri-e); pl. m. și f. discriminatórii

Intrare: discriminatoriu
discriminatoriu adjectiv
  • pronunție: discriminatorĭu
adjectiv (A109)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • discriminatoriu
  • discriminatoriul
  • discriminatoriu‑
  • discriminatorie
  • discriminatoria
plural
  • discriminatorii
  • discriminatoriii
  • discriminatorii
  • discriminatoriile
genitiv-dativ singular
  • discriminatoriu
  • discriminatoriului
  • discriminatorii
  • discriminatoriei
plural
  • discriminatorii
  • discriminatoriilor
  • discriminatorii
  • discriminatoriilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

discriminatoriu

etimologie: