discreționar, ~ă a [At: MAIORESCU, D. V, 78 / P: ~ți-o~ / Pl: ~i, ~e / E: fr discrétionnaire] 1 Care este lăsat la bunul plac al cuiva Si: arbitrar, discrețional (1). 2 (Îs) Putere ~ă Prerogativă recunoscută de lege unor organe de stat de a lua măsuri, fără a fi îngrădite în inițiativa lor Si: discrețional (2).