DISCIPLINAT, -Ă, disciplinați, -te, adj. Supus disciplinei și ordinei. Odobescu – spirit disciplinat, capabil să se specializeze într-o ramură a științei. IBRĂILEANU, SP. CR. 214. ◊ Fig. Trunchiurile brazilor... au fost transformate în vagoane de scînduri, disciplinate și simetrice. BOGZA, C. O. 130.