4 definiții pentru dirimant


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dirimánt, ~ă a [At: PR. DREPT. 800 / Pl: ~nți, ~e / E: fr dirimant] (Jur) 1 Care anulează un act încheiat. 2 Care constituie o piedică în calea încheierii unui act.

DIRIMÁNT, -Ă adj. (Jur.) Care anulează un act încheiat sau constituie o piedică. [< fr. dirimant, cf. lat. dirimere – a separa, a rupe, a anula].

DIRIMÁNT, -Ă adj. (jur.) care anulează un act încheiat sau constituie o piedică. (< fr. dirimant)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

dirimánt adj. m., pl. dirimánți; f. sg. dirimántă, pl. dirimánte

Intrare: dirimant
dirimant adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dirimant
  • dirimantul
  • dirimantu‑
  • dirimantă
  • dirimanta
plural
  • dirimanți
  • dirimanții
  • dirimante
  • dirimantele
genitiv-dativ singular
  • dirimant
  • dirimantului
  • dirimante
  • dirimantei
plural
  • dirimanți
  • dirimanților
  • dirimante
  • dirimantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)