dionisiac, ~ă [At: ROM. LIT. 423¹/40 / S: ~izi~, ~nys~ / P: di-o-ni-si-ac / Pl:^[1] ~aci, ~ace / E: fr dionysiaque] 1-2 sfp, a (Șîs jocurile sau sărbătorile sau serbările) ~ace (Serbări în Grecia antică) organizate în cinstea lui Dionysos. 3 a Care are legătură cu cultul lui Dionysos Si: bahic. 4 a Referitor la Dionysos Si: bahic. 5 a (În artă și cultură) Care are o atitudine afectivă ce exprimă impulsurile iraționale ale vieții Si: extatic, pasionat, (rar) dionisic (1). 6 s (Rar) Caracter pasionat Si: dionisic (2). 7 sfp Dionisii. corectat(ă)