3 intrări

6 definiții

dino- ec [At: DN4 / E: fr dino-] Element prim de compunere cu sensul 1 „uriaș”, 2 „teribil” 3 „groaznic”.

DINO- elem. „uriaș”, „teribil, groaznic”. (< fr. dino-, cf. gr. deinos, teribil)


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

Dino, una dintre cele trei fiice monstruoase ale lui Phorcys și Ceto (v. și Graeae).

DINO-2 „vertij, amețeală”. ◊ gr. dinos „amețeală, vîrtej” > fr. dino-, engl. id., germ. id. > rom. dino-.~fobie (v. -fobie), s. f., teamă patologică de amețeală, de vertij.

DINO-1 (DEINO-) „uriaș, teribil, groaznic”. ◊ gr. deinos „teribil, groaznic” > fr. dino-, it. id., engl. id. > rom. dino- și deino-.~ceras (v. -ceras), s. m., mamifer fosil asemănător cu rinocerul, avînd caninii foarte dezvoltați și purtînd pe cap trei perechi de proeminențe osoase; ~teriu (v. -teriu), s. m., gen de mamifere fosile neogene proboscidiene, cu doi fildeși fixați pe maxilarul inferior; ~zaur (v. -zaur), s. m., reptilă fosilă uriașă care a trăit în era secundară.

Intrare: Dino
Dino
Intrare: dino (pref. - vertij)
dino (pref. - vertij)
Intrare: dino (pref. - uriaș)
dino (pref. - uriaș)
deino