DIHAI adv. (Mold., Munt.; numai în loc. adv. și adj.) Mai dihai = mai mult, mai bine, mai grozav, mai ceva, și mai și. O fi vrun fecioraș de oier sau plugar, De făurar, tîmplar sau ciubotar, Ori ceva mai dihai. DEȘLIU, G. 25. ◊ (În comparații) Ați învățat a vă păzi de urgia lor [a boierilor] și a vă bate mai dihai ca fiarele pădurii. GALAN, Z. R. 281. Atunci noi, la fugă, băieți; mai dihai decît la popa Oșlobanu. CREANGĂ, A. 44. Aș vra s-aleg, și nu știu, că-s toate una mai dihai decît alta. ALECSANDRI, T. 684.