4 definiții pentru digresiv
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
digresiv, ~ă a [At: IORGA, L. I, 167 / Pl: ~i, ~e / E: fr digressif it digressivo] (Rar) 1 (D. oameni) Care se abate de la subiect. 2-3 (D. vorbire sau scriere) Care conține digresiuni (1-2).
DIGRESIV, -Ă adj. (Rar) De digresiune, în legătură cu o digresiune. [< fr. digressif].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIGRESIV, -Ă adj. de digresiune. (< fr. digressif)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
digresiv adj. m., pl. digresivi; f. sg. digresivă, pl. digresive
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: digresiv
digresiv adjectiv
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
digresiv, digresivăadjectiv
- 1. De digresiune, în legătură cu o digresiune. DN
etimologie:
- digressif DN