2 intrări
6 definiții
Explicative DEX
difamator, ~oare smf, a [At: NEGULICI / Pl: ~i, ~oare / E: fr diffamateur] (Înv) 1-2 (Persoană) care defăimează.
DIFAMATOR, -OARE adj., s.m. și f. (Rar) Difamant. [< fr. diffamateur].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIFAMATOR, -OARE adj. difamant. (< fr. diffamateur)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
difamator (livr.) adj. m., pl. difamatori; f. sg. și pl. difamatoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
difamator (livr.) adj. m., pl. difamatori; f. sg. și pl. difamatoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
difamator adj. m., pl. difamatori; f. sg. și pl. difamatoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: difamator (adj.)
difamator1 (adj.) adjectiv
| adjectiv (A66) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
Intrare: difamator (persoană)
difamator2 (s.m.) substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
difamator, difamatorisubstantiv masculin difamatoare, difamatoaresubstantiv feminin difamator, difamatoareadjectiv
- 1. (Persoană) care defăimează. MDA2 DNsinonime: difamant
etimologie:
- diffamateur DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.