9 definiții pentru dietetician

dieteticián, ~ă smf [At: BELEA, P. A. 254 / P: di-e-te-ti-ci-an / Pl: ~iéni, ~iéne / E: fr diététicien] Specialist în dietetică (4) Si: (îvr) dietetist.

DIETETICIÁN, -Ă, dieteticieni, -e, s. m. și f. Specialist în dietetică. [Pr.: di-e-te-ti-ci-an] – Din fr. diététicien.

DIETETICIÁN, -Ă, dieteticieni, -e, s. m. și f. Specialist în dietetică. [Pr.: di-e-te-ti-ci-an] – Din fr. diététicien.

dieteticián (di-e-, -ci-an) s. m., pl. dieteticiéni (-ci-eni)

dieteticián s. m. (sil. di-e-, -ci-an), pl. dieteticiéni (sil. ci-eni)

DIETETICIÁN, -Ă s.m. și f. Specialist în dietetică. [Pron. di-e... ci-an, pl. -ieni, -iene. / < fr. diététicien].

DIETETICIÁN, -Ă s. m. f. specialist în dietetică. (< fr. diététicien)

dieteticiánă (di-e-, -ci-a-) s. f., g.-d. art. dieteticiénei (-ci-e-); pl. dieteticiéne

dieteticiánă s. f. (sil. di-e-, -ci-a-), g.-d. art. dieteticiénei (sil. ci-e-); pl. dieteticiéne

Intrare: dietetician
dietetician substantiv masculin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dietetician dieteticianul
plural dieteticieni dieteticienii
genitiv-dativ singular dietetician dieteticianului
plural dieteticieni dieteticienilor
vocativ singular
plural