DICTATOR, -OARE, dictatori, -oare, s. m. și f. 1. S. m. (În Roma antică) Magistrat superior, ales de senat, în vreme de război, de răscoale etc., pe o perioadă de șase luni, cu puteri nelimitate. 2. S. m. și f. Conducător de stat care dispune de puteri politice nelimitate. ♦ Fig. Persoană autoritară, care își impune punctul de vedere, voința; tiran, despot. – Din fr. dictateur, lat. dictator.