dichea sfs [At: H II, 245 / V: ~hia / E: nct] (Dob; Mun) 1 Joc de copii în care se urmărește ca un băț scurt așezat peste o mică groapă, să fie aruncat la distanță de unul dintre parteneri cu ajutorul unui alt băț mai lung, fără ca adversarul, care are și el un băț mai lung, să-l poată atinge în zbor. 2 (Prc) Fiecare dintre bețele care se folosesc la dichea (1).

dichia sfs vz dichea

DYCKIA Schult., DICHIA, fam. Bromeliaceae. Gen originar din America de S, 80 specii. Frunze sub formă de rozetă densă, lungi, groase, dentate, spinoase. Flori laterale, galbene sau portocalii (petale mai lungi decît caliciul, îngustate la bază, stamine libere sau puțin concrescute cu baza petalelor, stigmat liniar) s dispuse în inflorescențe, sub formă de spic. Fruct, capsulă.