Definiția cu ID-ul 907575:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DIBUIT2, -Ă, dibuiți, -te, adj. Găsit, descoperit, aflat (după multă căutare). Am legat pe Harap de un capăt de bîrnă, dibuit în perete. GALACTION, O. I 81. ♦ Fig. (Rar) Neclar, imprecis. În înserarea fumurie Se-nnegurează orice amănunte. Căsuțele de var Au singure contururi dibuite. CAMIL PETRESCU, V. 24.