DIBUIT¹ s. n. (În expr.) Pe dibuite = dibuind, căutînd (pe întuneric); umblînd nesigur, pipăind. Pe dibuite ajunseră acolo și, cu inima strînsă, începură să sape. AGÎRBICEANU, S. P. 26. Iana, îndată ce simți că s-a potolit casa, se sculă binișor și, fără a aprinde pic de lumînare ca să nu deștepte vreo roabă, se găti și se îmbrăcă pe dibuite cu tot ce avea mai scump. POPESCU, B. III 48. (Fig.) Să mai umble acum pe dibuite, de la ușă la ușă, ca să o caute, asta nu mai era cu putință. SLAVICI, O. I 345. – Formă gramaticală: (în expr.) dibuite.