diavoliță sf [At: CODRU-DRĂGUȘANU, C. 75 / A și: diavoliță / Pl: ~țe / E: diavol + -iță] 1 Ființă imaginară, considerată drept întruchiparea spiritului rău Si: (pop) diavoloaică (1), diavoloaie. 2 (Fig) Fată sau femeie tânără, vioaie, isteață, ispititoare, care se ține de pozne Si: (pop) diavoloaică (2), drăcoaică.