8 definiții pentru dialelă

dialélă sf [At: DN2 / P: di-a~ / Pl: ~le / E: fr diallèle] Definire a unei noțiuni în cerc vicios printr-o altă noțiune care o presupune.

DIALÉLĂ, dialele, s. f. (Log.) Definire a unei noțiuni în cerc vicios printr-o altă noțiune. [Pr.: di-a-] – Din fr. diallèle.

DIALÉLĂ, dialele, s. f. (Log.) Cerc vicios într-o demonstrație sau definiție. [Pr.: di-a-] – Din fr. diallèle.

dialélă (di-a-) s. f., g.-d. art. dialélei; pl. dialéle

dialélă s. f. (sil. di-a-), g.-d. art. dialélei; pl. dialéle

DIALÉLĂ s.f. (Log.) Cerc vicios într-o demonstrație sau definiție; definire a unei noțiuni prin ea însăși. [< fr. diallèle, cf. gr. diallelos – reciproc].

DIALÉLĂ s. f. (log.) cerc vicios într-o demonstrație sau definiție; definire a unei noțiuni prin ea însăși. (< fr. diallèle)

DIALÉLĂ ~e f. Definire a unei noțiuni prin ea însăși. [Sil. di-a-] /<fr. dialléle

Intrare: dialelă
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular diale dialela
plural dialele dialelele
genitiv-dativ singular dialele dialelei
plural dialele dialelelor
vocativ singular
plural