8 definiții pentru diafiză
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DIAFÍZĂ, diafize, s. f. (Anat.) Porțiunea din mijloc a unui os lung. [Pr.: di-a-] – Din fr. diaphyse.
DIAFÍZĂ, diafize, s. f. (Anat.) Porțiunea din mijloc a unui os lung. [Pr.: di-a-] – Din fr. diaphyse.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
diafiză sf [At: ENC. AGR. IV, 321 / P: di-a~ / Pl: ~ze / E: fr diaphyse] (Atm) Parte mijlocie a unui os lung cuprinsă între cele două epifize.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIAFÍZĂ s.f. Partea de mijloc a unui os lung, situată între cele două epifize. [< fr. diaphyse, cf. gr. diaphysis – interstițiu].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DIAFÍZĂ s. f. partea mediană a unui os lung. (< fr. diaphyse)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DIAFÍZĂ ~e f. Corpul unui os lung, aproape cilindric, cuprins între cele două extremități numite epifize. [Sil. di-a-] /<fr. diaphyse
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
diafiză (desp. di-a-) s. f., g.-d. art. diafizei; pl. diafize
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
diafiză (di-a-) s. f., g.-d. art. diafizei; pl. diafize
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
diafíză s. f. (sil. di-a-), g.-d. art. diafízei; pl. diafíze
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: di-a-
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
diafiză, diafizesubstantiv feminin
- 1. Porțiunea din mijloc a unui os lung. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- diaphyse DEX '09 DEX '98 DN