DIADEMĂ s.f. Obiect de podoabă în formă de cunună împodobită cu pietre scumpe, cu care suveranii își încoronau fruntea ca semn al regalității. ♦ Bijuterie pe care o poartă femeile pe frunte la anumite ocazii. [Pron. di-a-, var. diadem s.n. / < lat., gr. diadema, cf. fr. diadème].