3 definiții pentru diadă

diádă sf [At: LM / P: di-a~ / Pl: ~de / E: fr dyade] 1 (Fiz) Principiu al diversității și regularității în filozofia lui Pitagora, opus monadei. 2 (Mat) Grup de două mărimi legate în aceeași operație. 3 (Blg) Formațiune alcătuită dintr-o pereche de celule, cu nuclei haploizi, rezultată în urma primei diviziuni meiotice. modificată

DIÁDĂ s.f. 1. (Fil.) Principiul diversității și al neegalității în filozofia lui Pitagora, opus monadei. 2. (Mat.) Grup de două mărimi legate cu ocazia aceleiași operații. 3. (Biol.) Formațiune alcătuită dintr-o pereche de celule, cu nuclei haploizi, rezultată în urma primei diviziuni meiotice. [Pron. di-a-. / < fr. dyade, cf. lat. diades, gr. dys – doi].

DIÁDĂ s. f. 1. principiu metafizic al dualității, la filozofii antici greci, opus monadei. 2. (în psih. socială) orice relație dintre două persoane, sub raportul interacțiunii. 3. (mat.) grup de două mărimi legate cu ocazia aceleiași operații. 4. (biol.) cele două celule rezultate din prima diviziune meiotică. 5. (în versificație) grup armonic de două vocale. (< fr. dyade)

Intrare: diadă
diadă
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dia diada
plural diade diadele
genitiv-dativ singular diade diadei
plural diade diadelor
vocativ singular
plural