5 definiții pentru diacustică

diacústică sf [At: DN2 / P: di-a~ / Pl: ~ici / E: fr diacoustique] Parte a fizicii care studiază refracția sunetelor.

diacústică (di-a-) s. f., g.-d. art. diacústicii

diacústică s. f. (sil. di-a-), g.-d. art. diacústicii

DIACÚSTICĂ s.f. Parte a fizicii care studiază refracția sunetelor. [Gen. -cii. / < fr. diacoustique].

DIACÚSTICĂ s. f. parte a fizicii care studiază refracția sunetelor. (< fr. diacoustique)

Intrare: diacustică
diacustică substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular diacustică diacustica
plural
genitiv-dativ singular diacustici diacusticii
plural
vocativ singular
plural