11 definiții pentru dezola


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEZOLÁ, dezolez, vb. I. Tranz. A întrista, a mâhni profund; a deprima. – Din fr. désoler.

dezolá [At: NEGULICI / S și: (înv) deso~ / Pzi: ~léz / E: fr désoler, lat desolare] 1 vt (Înv, d. localități, regiuni) A pustii. 2-3 vtr (Liv) A (se) întrista profund Si: a deprima.

DEZOLÁ, dezolez, vb. I. Tranz. (Livr.) A întrista, a mâhni profund; a deprima. – Din fr. désoler.

DEZOLÁ, dezolez, vb. I. Tranz. (Franțuzism) A întrista, a mîhni; a descuraja.

DEZOLÁ vb. I. tr. A mâhni, a îndurera, a întrista mult. [< fr. désoler, it., lat. desolare].

DEZOLÁ vb. tr. a mâhni adânc, a îndurera, a întrista, a deprima. (< fr. désoler, lat. desolare)

A DEZOLÁ ~éz tranz. 1) A mâhni profund. 2) A aduce în stare de dezolare; a deprima. /<fr. désoler

dezolà v. 1. a devasta cu totul; 2. fig. a cauza o mare întristare; 3. a se mâhni adânc.

* dezoléz v. tr. (lat. desólo, -soláre, a devasta de tot, d. solare, a devasta [d. solus, singur]. V. solitar). Devastez grozav. Fig. Întristez adînc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

dezolá (a ~) vb., ind. prez. 3 dezoleáză

dezolá vb., ind. prez. 1 sg. dezoléz, 3 sg. și pl. dezoleáză

Intrare: dezola
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dezola
  • dezolare
  • dezolat
  • dezolatu‑
  • dezolând
  • dezolându‑
singular plural
  • dezolea
  • dezolați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dezolez
(să)
  • dezolez
  • dezolam
  • dezolai
  • dezolasem
a II-a (tu)
  • dezolezi
(să)
  • dezolezi
  • dezolai
  • dezolași
  • dezolaseși
a III-a (el, ea)
  • dezolea
(să)
  • dezoleze
  • dezola
  • dezolă
  • dezolase
plural I (noi)
  • dezolăm
(să)
  • dezolăm
  • dezolam
  • dezolarăm
  • dezolaserăm
  • dezolasem
a II-a (voi)
  • dezolați
(să)
  • dezolați
  • dezolați
  • dezolarăți
  • dezolaserăți
  • dezolaseți
a III-a (ei, ele)
  • dezolea
(să)
  • dezoleze
  • dezolau
  • dezola
  • dezolaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

dezola

etimologie: