dezlănțuire sf [At: PONTBRIANT, D. / S și: desl~ / Pl: ~ri / E: dezlănțui] 1 (Înv) Desfacere din lanț. 2 Pornire bruscă și manifestare cu violență sau cu (zgomot de) mare intensitate Si: declanșare, iscare, începere, (înv) prorupere, (înv) prorupție, (îvp) scornire, stârnire, venire. 3 Năpustire cu furie (asupra cuiva sau a ceva) Si: izbucnire, prăvălire. 4 Angajare (într-o acțiune, într-o problemă etc.) cu pasiune. 5 (Pex) Manifestare violentă a cuiva.