dezlipi [At: NEAGOE, ap. GCR I, 167/41 / V: (înv) ~lepi / S și: desl~ / E: dez- + lipi] 1 vt (C.i. corpuri lipite cu ajutorul unei substanțe adezive, a unei suduri etc. sau pex, lipite prin forța aderenței) A face să nu mai fie lipit Si: a desface, a desprinde. 2 vt (C.i. scrisori, plicuri) A deschide, desfăcând marginile lipite. 3 vt (Fig; c.i. ochii, privirea, de obicei în forma negativă) A întoarce cu greu (de la cineva sau de la ceva). 4-5 vtr (Udp „de” sau „din”) A se îndepărta sau a face să se îndepărteze (de o ființă sau de un lucru foarte apropiat, de care se atinge sau stă proptit) Si: a (se) despărți, (înv) a se dezlipi (2-3). 6 vr (D. vehicule) A se pune în mișcare depărtându-se (de locul staționării). 7 vt A face să nu mai fie apropiat (de ceva) Si: a da la o parte, a îndepărta. 8-9 vtr A (se) rupe (de întregul din care face parte), a (se) desprinde (dintr-un tot, dintr-un ansamblu) Si: a (se) detașa, a (se) separa. 10 vt (Îvr) A extrage. 11 vr (Reg; d. oameni) A mânca excesiv de mult.