2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEZINFORMÁRE, dezinformări, s. f. Faptul de a dezinforma.V. dezinforma.

DEZINFORMÁRE, dezinformări, s. f. Faptul de a dezinforma.V. dezinforma.

dezinformare sf [At: DEX / Pl: ~mări / E: dezinforma] 1-2 Informare greșită (în mod tendențios) Si: dezinformat1 (1-2).

DEZINFORMÁRE s.f. Acțiunea de a dezinforma și rezultatul ei. [< dezinforma].

DEZINFORMÁ, dezinformez, vb. I. Tranz. A informa (în mod intenționat) greșit. – Pref. dez- + informa.

dezinformá vt [At: DN2 / Pzi: ~méz / E: dez- + informa] 1-2 A informa greșit (în mod tendențios).

DEZINFORMÁ, dezinformez, vb. I. Tranz. A informa (în mod intenționat) greșit. – Dez- + informa.

DEZINFORMÁ vb. I. tr. A informa greșit, tendențios (prin presă, prin radio etc.). [Cf. fr. désinformer].

DEZINFORMÁ vb. tr. a informa greșit, în mod intenționat, tendențios; a induce în eroare. (< fr. désinformer)

A DEZINFORMÁ ~éz tranz. (persoane) A induce în eroare cu o informație falsă. /dez- + a informa


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!dezinformáre (de-zin-/dez-in-) s. f., g.-d. art. dezinformắrii; pl. dezinformắri

dezinformáre s. f. (sil. mf. dez-), g.-d. art. dezinformării; pl. dezinformări

!dezinformá (a ~) (de-zin-/dez-in-) vb., ind. prez. 3 dezinformeáză

dezinformá vb. (sil. mf. dez-), ind. prez. 1 sg. dezinforméz, 3 sg. și pl. dezinformeáză

Intrare: dezinformare
dezinformare substantiv feminin
  • silabație: de-zin-, dez-in-
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezinformare
  • dezinformarea
plural
  • dezinformări
  • dezinformările
genitiv-dativ singular
  • dezinformări
  • dezinformării
plural
  • dezinformări
  • dezinformărilor
vocativ singular
plural
Intrare: dezinforma
  • silabație: de-zin-, dez-in-
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dezinforma
  • dezinformare
  • dezinformat
  • dezinformatu‑
  • dezinformând
  • dezinformându‑
singular plural
  • dezinformea
  • dezinformați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dezinformez
(să)
  • dezinformez
  • dezinformam
  • dezinformai
  • dezinformasem
a II-a (tu)
  • dezinformezi
(să)
  • dezinformezi
  • dezinformai
  • dezinformași
  • dezinformaseși
a III-a (el, ea)
  • dezinformea
(să)
  • dezinformeze
  • dezinforma
  • dezinformă
  • dezinformase
plural I (noi)
  • dezinformăm
(să)
  • dezinformăm
  • dezinformam
  • dezinformarăm
  • dezinformaserăm
  • dezinformasem
a II-a (voi)
  • dezinformați
(să)
  • dezinformați
  • dezinformați
  • dezinformarăți
  • dezinformaserăți
  • dezinformaseți
a III-a (ei, ele)
  • dezinformea
(să)
  • dezinformeze
  • dezinformau
  • dezinforma
  • dezinformaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

dezinformare

  • 1. Faptul de a dezinforma.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie:

  • vezi dezinforma
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

dezinforma

  • 1. A informa (în mod intenționat) greșit.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie:

  • Prefix dez- + informa.
    surse: DEX '09