DEZGHEȚAT, -Ă, dezghețați, -te, adj. 1. (Despre apă și alte lichide înghețate) Transformat din nou în lichid (sub acțiunea căldurii); (despre corpuri îmbibate cu apă înghețată) muiat la căldură. 2. Fig. (Despre oameni) Isteț, vioi, deștept. Îi plăceau băieții dezghețați și iuți, care nu încremenesc pe la răspîntii cu legătura de tîrguieli în mînă. VLAHUȚĂ, O. A. 96. Un copilandru dezghețat și sfătos, de te trăgea inima să stai cu dînsul de vorbă. ISPIRESCU, L. 356. ◊ (Adverbial) Salută cu pălăriuța mică și se prezintă dezghețat. C. PETRESCU, Î. II 168. Haide să vorbim ca prieteni, îi zise Ghiță dezghețat. SLAVICI, O. I 133.