DEZBROBODIT, -Ă, dezbrobodiți, -te, adj. Cu broboada scoasă, fără broboadă; cu capul descoperit. O femeie dezbrobodită, cu bluza sfîșiată la piept, sta în mijlocul încăperii, albă de spaimă. CAMILAR, N. I 424. Bătrînă și vestejită, cu capul dezbrobodit și numai zdrențe toată, cu un picior desculț, ea părea... o făptură a iadului. M. I CARAGIALE, C. 25.