2 intrări

6 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dezarimare sf [At: DN3 / Pl: ~mări / E: dezarima] Scoatere a mărfurilor din magazia unei nave din locul în care au fost stivuite și fixate. corectată

DEZARIMÁRE s.f. (Mar.) Scoaterea mărfurilor din locul unde sunt stivuite în magaziile navei. [Cf. fr. désarrimage].

DEZARIMÁ, dezarimez, vb. I. Tranz. (Mar.) A goli magazia unei nave de mărfuri. – Din fr. désarimer.

DEZARIMÁ, dezarimez, vb. I. Tranz. (Mar.) A goli magazia unei nave de mărfuri. – Din fr. désarimer.

dezarima vt [At: DEX-S / Pzi: ~méz / E: fr désarimer] (C.i. mărfurile din magazia unei nave) A scoate din locul în care au fost stivuite și fixate.

DEZARIMÁ vb. tr. a scoate mărfurile din locul unde sunt stivuite în magaziile navei. (< fr. désarrimer)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: dezarimare
dezarimare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezarimare
  • dezarimarea
plural
  • dezarimări
  • dezarimările
genitiv-dativ singular
  • dezarimări
  • dezarimării
plural
  • dezarimări
  • dezarimărilor
vocativ singular
plural
Intrare: dezarima
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dezarima
  • dezarimare
  • dezarimat
  • dezarimatu‑
  • dezarimând
  • dezarimându‑
singular plural
  • dezarimea
  • dezarimați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dezarimez
(să)
  • dezarimez
  • dezarimam
  • dezarimai
  • dezarimasem
a II-a (tu)
  • dezarimezi
(să)
  • dezarimezi
  • dezarimai
  • dezarimași
  • dezarimaseși
a III-a (el, ea)
  • dezarimea
(să)
  • dezarimeze
  • dezarima
  • dezarimă
  • dezarimase
plural I (noi)
  • dezarimăm
(să)
  • dezarimăm
  • dezarimam
  • dezarimarăm
  • dezarimaserăm
  • dezarimasem
a II-a (voi)
  • dezarimați
(să)
  • dezarimați
  • dezarimați
  • dezarimarăți
  • dezarimaserăți
  • dezarimaseți
a III-a (ei, ele)
  • dezarimea
(să)
  • dezarimeze
  • dezarimau
  • dezarima
  • dezarimaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

dezarimare

  • 1. marină Scoaterea mărfurilor din locul unde sunt stivuite în magaziile navei.
    surse: DN

etimologie:

dezarima

  • 1. marină A goli magazia unei nave de mărfuri.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie: