2 intrări

7 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEZANGRENÁT, -Ă, dezangrenați, -te, adj. Care a fost scos din angrenaj. – V. dezangrena.

DEZANGRENÁT, -Ă, dezangrenați, -te, adj. Care a fost scos din angrenaj. – V. dezangrena.

dezangrenat, ~ă a [At: DEX-S / Pl: ~ați, ~e / E: dezangrena] (D. obiecte, părți componente etc.) Care a fost scos dintr-un angrenaj.

DEZANGRENÁ, dezangrenez, vb. I. Tranz. A scoate din angrenaj. – Din fr. désengrener.

DEZANGRENÁ, dezangrenez, vb. I. Tranz. A scoate din angrenaj. – Din fr. désengrener.

dezangrena vt [At: DN3 / Pzi: ~nez / E: fr désengrener] (C.i. obiecte, părți componente etc.) A scoate dintr-un angrenaj.

DEZANGRENÁ vb. I. tr. A desface un angrenaj. [< fr. désengrener].

DEZANGRENÁ vb. tr. a desface un angrenaj. (< fr. désengrener)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

dezangrená vb. → angrena

Intrare: dezangrenat
dezangrenat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezangrenat
  • dezangrenatul
  • dezangrenatu‑
  • dezangrena
  • dezangrenata
plural
  • dezangrenați
  • dezangrenații
  • dezangrenate
  • dezangrenatele
genitiv-dativ singular
  • dezangrenat
  • dezangrenatului
  • dezangrenate
  • dezangrenatei
plural
  • dezangrenați
  • dezangrenaților
  • dezangrenate
  • dezangrenatelor
vocativ singular
plural
Intrare: dezangrena
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dezangrena
  • dezangrenare
  • dezangrenat
  • dezangrenatu‑
  • dezangrenând
  • dezangrenându‑
singular plural
  • dezangrenea
  • dezangrenați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dezangrenez
(să)
  • dezangrenez
  • dezangrenam
  • dezangrenai
  • dezangrenasem
a II-a (tu)
  • dezangrenezi
(să)
  • dezangrenezi
  • dezangrenai
  • dezangrenași
  • dezangrenaseși
a III-a (el, ea)
  • dezangrenea
(să)
  • dezangreneze
  • dezangrena
  • dezangrenă
  • dezangrenase
plural I (noi)
  • dezangrenăm
(să)
  • dezangrenăm
  • dezangrenam
  • dezangrenarăm
  • dezangrenaserăm
  • dezangrenasem
a II-a (voi)
  • dezangrenați
(să)
  • dezangrenați
  • dezangrenați
  • dezangrenarăți
  • dezangrenaserăți
  • dezangrenaseți
a III-a (ei, ele)
  • dezangrenea
(să)
  • dezangreneze
  • dezangrenau
  • dezangrena
  • dezangrenaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

dezangrenat

  • 1. Care a fost scos din angrenaj.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie:

  • vezi dezangrena
    surse: DEX '98 DEX '09

dezangrena

  • 1. A scoate din angrenaj.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: