8 definiții pentru dezamăgitor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEZAMĂGITÓR, -OÁRE, dezamăgitori, -oare, adj. Care dezamăgește. – Dezamăgi + suf. -tor.

DEZAMĂGITÓR, -OÁRE, dezamăgitori, -oare, adj. Care dezamăgește. – Dezamăgi + suf. -tor.

dezamăgitor, ~oare a [At: PONTBRIANT, D. / S și: (înv) desa~ / Pl: ~i, ~oare / E: dezamăgi + -tor] (Rar) Care dezamăgește.

DEZAMĂGITÓR, -OÁRE, dezamăgitori, -oare, adj. Care dezamăgește, care decepționează.

DEZAMĂGITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care dezamăgește. /a dezamăgi + suf. ~tor


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!dezamăgitór (de-za-/dez-a-) adj. m., pl. dezamăgitóri; f. sg. și pl. dezamăgitoáre

dezamăgitór adj. m. (sil. mf. dez-), pl. dezamăgitóri; f. sg. și pl. dezamăgitoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DEZAMĂGITÓR adj. decepționant, deziluzionant. (Un spectacol ~.)

DEZAMĂGITOR adj. decepționant, deziluzionant. (Un spectacol ~.)

Intrare: dezamăgitor
dezamăgitor adjectiv
  • silabație: de-za-, dez-a- info
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezamăgitor
  • dezamăgitorul
  • dezamăgitoru‑
  • dezamăgitoare
  • dezamăgitoarea
plural
  • dezamăgitori
  • dezamăgitorii
  • dezamăgitoare
  • dezamăgitoarele
genitiv-dativ singular
  • dezamăgitor
  • dezamăgitorului
  • dezamăgitoare
  • dezamăgitoarei
plural
  • dezamăgitori
  • dezamăgitorilor
  • dezamăgitoare
  • dezamăgitoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

dezamăgitor

etimologie:

  • Dezamăgi + sufix -tor.
    surse: DEX '98 DEX '09