2 intrări

7 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dezaburire sf [At: GORJAN, H. IV, 103/5 / S și: (înv) desa~ / Pl: ~ri / E: dezaburi] (Rar) 1 Înlăturare a aburului de pe un obiect Si: (rar) dezaburit1. 2 Exalație.

DEZABURÍ, dezaburesc, vb. IV. Tranz. A înlătura aburul de pe geamuri. – Pref. des- + aburi.

dezaburí vtr [At: DEX-S / S și: (înv) desa~ / Pzi: ~résc / E: dez- + aburi] (Rar) 1-2 A (se) înlătura aburul de pe geamuri, obiecte de metal etc.

DEZABURÍ, dezaburesc, vb. IV. Tranz. A înlătura aburul de pe geamuri. – Dez- + aburi.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*dezaburí (a ~) (de-za-/dez-a-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dezaburésc, imperf. 3 sg. dezabureá; conj. prez. 3 să dezabureáscă


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

DEZABURÍRE, dezaburiri, s. f. Proces sau procedeu de îndepărtare a aburilor depuși pe o suprafață. – V. dezaburi.

Intrare: dezaburire
dezaburire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezaburire
  • dezaburirea
plural
  • dezaburiri
  • dezaburirile
genitiv-dativ singular
  • dezaburiri
  • dezaburirii
plural
  • dezaburiri
  • dezaburirilor
vocativ singular
plural
Intrare: dezaburi
  • silabație: de-za-, dez-a- info
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dezaburi
  • dezaburire
  • dezaburit
  • dezaburitu‑
  • dezaburind
  • dezaburindu‑
singular plural
  • dezaburește
  • dezaburiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dezaburesc
(să)
  • dezaburesc
  • dezabuream
  • dezaburii
  • dezaburisem
a II-a (tu)
  • dezaburești
(să)
  • dezaburești
  • dezabureai
  • dezaburiși
  • dezaburiseși
a III-a (el, ea)
  • dezaburește
(să)
  • dezaburească
  • dezaburea
  • dezaburi
  • dezaburise
plural I (noi)
  • dezaburim
(să)
  • dezaburim
  • dezabuream
  • dezaburirăm
  • dezaburiserăm
  • dezaburisem
a II-a (voi)
  • dezaburiți
(să)
  • dezaburiți
  • dezabureați
  • dezaburirăți
  • dezaburiserăți
  • dezaburiseți
a III-a (ei, ele)
  • dezaburesc
(să)
  • dezaburească
  • dezabureau
  • dezaburi
  • dezaburiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

dezaburi

  • 1. A înlătura aburul de pe geamuri.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie:

  • Prefix des- + aburi.
    surse: DEX '09