DEVER s. n. (Comerț) Volumul vînzărilor de mărfuri (ale unei întreprinderi, ale unei firme etc.) exprimat în bani. V. alișveriș. Dever bun. Dever slab. ▭ Sîmbătă și duminică seara era voioșie mai multă și mai prelungită. Era pentru negustor deverul mai mare. PAS, Z. I 172. ◊ (Construit cu verbele «a avea»,«a face») Jupîn Mielu Gușă n-are dever. STANCU, D. 374. O să avem și noi, la gară, dever bun. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 20.