DEVANSA, devansez, vb. I. Tranz. (Franțuzism) 1. A o lua cuiva înainte, a întrece pe cineva; a depăși. Umilit, copilul plecă acasă, dar, cînd ajunse, vestea insultei îl devansă și poarta nu i se deschise. I. IONESCU, M. 248. 2. (Rar) A săvîrși ceva sau a face să se petreacă ceva mai devreme decît era normal sau decît fusese prevăzut; a grăbi. Cereșile încep a se culege de la 20 mai înainte. În anul acesta au devansat cu zece zile ieșirea lor. I. IONESCU, M. 61.