7 definiții pentru deuteron


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEUTERÓN, deuteroni, s. m. Nucleu al atomului de deuteriu, format dintr-un proton și un neutron. [Pr.: deu-] – Din fr. deutéron.[1] modificată

  1. s. n.s. m. Ladislau Strifler

deuterón sm [At: SANIELEVICI, R. 95 / P: de-u~ / Pl: ~i / E: eg deuteron, fr deutéron] (Chm) Nucleu al atomului de deuteriu format dintr-un proton și un neutron Si: deuton.

DEUTERÓN, deuteroni, s. m. Nucleu al atomului de deuteriu, format dintr-un proton și un neutron. [Pr.: de-u-] – Din fr. deutéron.

DEUTERÓN s.m. Nucleul atomului de deuteriu; deuton. [< fr. deutéron].

DEUTERÓN s. m. nucelu al atomului de deuteriu, format dintr-un proton și un neutron; deuton. (< fr. deutéron)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

deuterón (deu-) s. m., pl. deuteróni

deuterón s. m. (sil. deu-), pl. deuteróni

Intrare: deuteron
  • silabație: deu-te-ron info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deuteron
  • deuteronul
  • deuteronu‑
plural
  • deuteroni
  • deuteronii
genitiv-dativ singular
  • deuteron
  • deuteronului
plural
  • deuteroni
  • deuteronilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

deuteron

  • 1. Nucleu al atomului de deuteriu, format dintr-un proton și un neutron.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: deuton

etimologie: