3 definiții pentru detritivor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DETRITIVÓR, -Ă adj. (despre animale limicole) care se hrănește cu detritus. (< detrit/us/ + -vor)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

detritivór adj. m.(sil. -tri-ti-vor), pl. detritivóri; f. sg. detritivóră, pl. detritivóre


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

DETRITI- „detritus, detritic”. ◊ L. detritus „sfărîmat, măcinat” > fr. détriti- > rom. detriti-.~col (v. -col1), adj., care trăiește de obicei în depozitele detritice; ~vor (v. -vor), adj., (despre un organism) care se hrănește cu detritusuri.

Intrare: detritivor
detritivor adjectiv
  • silabație: -tri-ti-vor info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • detritivor
  • detritivorul
  • detritivoru‑
  • detritivo
  • detritivora
plural
  • detritivori
  • detritivorii
  • detritivore
  • detritivorele
genitiv-dativ singular
  • detritivor
  • detritivorului
  • detritivore
  • detritivorei
plural
  • detritivori
  • detritivorilor
  • detritivore
  • detritivorelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)