opțiuni
  • info

14 definiții pentru detracta

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DETRACTÁ, detractez, vb. I. Tranz. (Livr.) A ponegri, a defăima pe cineva. – Din fr. détracter.

DETRACTÁ, detractez, vb. I. Tranz. (Livr.) A ponegri, a defăima pe cineva. – Din fr. détracter.

detracta vt [At: PONTBRIANT, D. / V: (înv) ~rec~ / Pzi: ~téz / E: fr détracter, lat detrectare] (Liv) A defăima pe cineva Si: a ponegri.

DETRACTÁ, detractez, vb. I. Tranz. (Rar) A căuta să micșoreze pe nedrept meritele cuiva; a ponegri, a defăima.

DETRACTÁ vb. I. tr. (Rar) A ponegri, a defăima; a micșora meritele cuiva. [< fr. détracter, cf. lat. detractus < detrahere].

DETRACTÁ vb. tr. a micșora meritele cuiva; a defăima, a ponegri. (< fr. détracter)

A DETRACTÁ ~éz tranz. livr. (persoane) A vorbi de rău; a ponegri; a ponosi; a huli; a denigra; a defăima; a blama; a calomnia; a cleveti; a bârfi. /<fr. detracter

detractà v. a vorbi rău de cineva, a depreția meritul cuiva.

detrecta v vz detracta

* detractéz v. tr. (fr. dé-tracter, a deprecia pe nedrept, d. lat. de-tractare, a trata, a discuta. V. contractez, tratez, trag). Depreciez pe nedrept.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

detracta (a ~) (a defăima) (livr.) (desp. de-trac-) vb., ind. prez. 1 sg. detractez, 3 detractează; conj. prez. 1 sg. să detractez, 3 să detracteze

detracta (a ~) (a ponegri) (livr.) (de-trac-) vb., ind. prez. 3 detractează

detractá vb. (sil. -trac-), ind. prez. 1 sg. detractéz, 3 sg. și pl. detracteáză

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DETRACTÁ vb. v. bârfi, blama, calomnia, cleveti, defăima, denigra, discredita, ponegri.

detracta vb. v. BÎRFI. BLAMA. CALOMNIA. CLEVETI. DEFĂIMA. DENIGRA. DISCREDITA. PONEGRI.

Intrare: detracta
  • silabație: de-trac-ta info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • detracta
  • detractare
  • detractat
  • detractatu‑
  • detractând
  • detractându‑
 singular plural
  • detractează
  • detractați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • detractez
 (să)
  • detractez
  • detractam
  • detractai
  • detractasem
a II-a (tu)
  • detractezi
 (să)
  • detractezi
  • detractai
  • detractași
  • detractaseși
a III-a (el, ea)
  • detractează
 (să)
  • detracteze
  • detracta
  • detractă
  • detractase
plural I (noi)
  • detractăm
 (să)
  • detractăm
  • detractam
  • detractarăm
  • detractaserăm
  • detractasem
a II-a (voi)
  • detractați
 (să)
  • detractați
  • detractați
  • detractarăți
  • detractaserăți
  • detractaseți
a III-a (ei, ele)
  • detractează
 (să)
  • detracteze
  • detractau
  • detractară
  • detractaseră
detrecta
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

detracta, detractezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.