7 definiții pentru detorsiona

detorsioná vt [At: DN3 / P: ~si-o~ / Pzi: ~néz / E: des- + torsiona] (C. i. segmente sau organe torsionate) A înlătura o torsiune Si: (pop) a dezrăsuci.

DETORSIONÁ, detorsionez, vb. I. Tranz. A înlătura o torsiune (1). [Pr.: -si-o-] – Pref. de- + torsiona.

DETORSIONÁ, detorsionez, vb. I. Tranz. A înlătura o torsiune (1). [Pr.: -si-o-] – Din torsiune.

*detorsioná (a ~) (-si-o-) vb., ind. prez. 3 detorsioneáză

detorsioná vb. → torsiona

DETORSIONÁ vb. I. tr. (Tehn.) A înlătura o torsiune; a întinde, a destinde. [Pron. -si-o-. / et. incertă].

DETORSIONÁ vb. tr. (tehn.) a înlătura o torsiune, a dezrăsuci; a întinde (la loc), a destinde. (< de1- + torsiona)

Intrare: detorsiona
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) detorsiona detorsionare detorsionat detorsionând singular plural
detorsionea detorsionați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) detorsionez (să) detorsionez detorsionam detorsionai detorsionasem
a II-a (tu) detorsionezi (să) detorsionezi detorsionai detorsionași detorsionaseși
a III-a (el, ea) detorsionea (să) detorsioneze detorsiona detorsionă detorsionase
plural I (noi) detorsionăm (să) detorsionăm detorsionam detorsionarăm detorsionaserăm, detorsionasem*
a II-a (voi) detorsionați (să) detorsionați detorsionați detorsionarăți detorsionaserăți, detorsionaseți*
a III-a (ei, ele) detorsionea (să) detorsioneze detorsionau detorsiona detorsionaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)