9 definiții pentru detonator
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DETONATÓR, detonatoare, s. n. Element, dispozitiv etc. care (poate) produce detonația unei substanțe explozive. – Din fr. détonateur.
DETONATÓR, detonatoare, s. n. Element, dispozitiv etc. care (poate) produce detonația unei substanțe explozive. – Din fr. détonateur.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
detonator sn [At: LTR2 / V: (înv) ~tunăt~ / Pl: ~oare / E: fr détonateur] Element, dispozitiv etc. care poate produce detonarea unei substanțe explozive.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DETONATÓR, detonatoare, s. n. Agent chimic sau mecanic care poate produce detonația unei substanțe explozive.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DETONATÓR s.n. Agent chimic sau mecanic care produce detonația unui exploziv. [Cf. fr. détonateur].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DETONATÓR s. n. 1. agent chimic sau mecanic care poate produce detonația unui exploziv. 2. exploziv capabil să producă prin detonație o undă de șoc puternică. 3. dispozitiv care creează o undă de șoc. (< fr. détonateur)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DETONATÓR ~oáre n. 1) Substanță care are proprietatea de a detona un exploziv. 2) Dispozitiv care produce detonația unei încărcături explozive. /<fr. détonateur
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
detunătór2 sn vz detonator
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
detonatór (dispozitiv) s. n., pl. detonatoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
detonatór s. n., pl. detonatoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv neutru (N11) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
detonator
- 1. Element, dispozitiv etc. care (poate) produce detonația unei substanțe explozive.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- 2. Exploziv capabil să producă prin detonație o undă de șoc puternică.surse: MDN '00
- 3. Dispozitiv care creează o undă de șoc.surse: MDN '00
etimologie:
- limba franceză détonateursurse: DEX '09 DEX '98 DN