6 definiții pentru destructura

destructurá vt [At: DEX-S / Pzi: ~réz / E: des- + structura] A desființa structura a ceva.

DESTRUCTURÁ, destructurez, vb. I. Tranz. A desființa structura a ceva. – Pref. de- + structura.

DESTRUCTURÁ, destructurez, vb. I. Tranz. A desființa structura a ceva. – Des1- + structura.

*destructurá (a ~) (des-truc-/de-struc-) vb., ind. prez. 3 destructureáză

destructurá vb. → structura

DESTRUCTURÁ vb. tr. a distruge structurile unui ansamblu. (< fr. déstructurer)

Intrare: destructura
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) destructura destructurare destructurat destructurând singular plural
destructurea destructurați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) destructurez (să) destructurez destructuram destructurai destructurasem
a II-a (tu) destructurezi (să) destructurezi destructurai destructurași destructuraseși
a III-a (el, ea) destructurea (să) destructureze destructura destructură destructurase
plural I (noi) destructurăm (să) destructurăm destructuram destructurarăm destructuraserăm, destructurasem*
a II-a (voi) destructurați (să) destructurați destructurați destructurarăți destructuraserăți, destructuraseți*
a III-a (ei, ele) destructurea (să) destructureze destructurau destructura destructuraseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)