8 definiții pentru destabilizator

destabilizatór, ~oáre a [At: DEX / Pl: ~i, ~oáre / E: destabiliza + -tor] Care destabilizează (1).

DESTABILIZATÓR, -OÁRE, destabilizatori, -oare, adj. Care destabilizează. – Destabiliza + suf. -tor.

DESTABILIZATÓR, -OÁRE, destabilizatori, -oare, adj. Care destabilizează. – Destabiliza + suf. -tor.

*destabilizatór (des-ta-/de-sta-) adj. m., pl. destabilizatóri; f. sg. și pl. destabilizatoáre

destabilizatór adj. → stabilizator

DESTABILIZATÓR adj. destabilizant. (Măsuri ~oare.)

DESTABILIZATÓR, -OÁRE adj. care destabilizează. (< destabiliza + -tor)


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

destabilizatór, -oáre adj. (pol.; termen folosit după dec. 1989) Care destabilizează ◊ „Acest hibrid este preluat azi de d-nii C.V.T și compania [...] împinși de fosta securitate înainte, ca un vârf de lance în opera ei destabilizatoare. R.lit. 30 VIII 90 p. 2. ◊ „Cine a sancționat grava acțiune destabilizatoare comisă de E. Valeriu prin întreruperea nejustificată a transmisiei în iunie ‘90?” R.l. 28 XI 91 p. 4; v. și 27 XI 91 p. 8, Cotid. V 91 p. 2 (din destabiliza + -tor; Irina Preda în LR 10/92 p. 546)

Intrare: destabilizator
destabilizator adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular destabilizator destabilizatorul destabilizatoare destabilizatoarea
plural destabilizatori destabilizatorii destabilizatoare destabilizatoarele
genitiv-dativ singular destabilizator destabilizatorului destabilizatoare destabilizatoarei
plural destabilizatori destabilizatorilor destabilizatoare destabilizatoarelor
vocativ singular
plural