8 definiții pentru destărnița


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DESTĂRNIȚÁ, destărnițez, vb. I. Tranz. (Reg.) A scoate tarnița de pe un animal de călărie; a deșeua. – Pref. des- + [în]tărnița.

destărnița vt [At: SBIERA, ap CADE / Pzi: ~țéz / E: des- + (în)tărnița] (Buc; c.i. calul, măgarul etc.) A scoate tarnița (1).

DESTĂRNIȚÁ, destărnițez, vb. I. Tranz. (Reg.) A scoate tarnița de pe un animal de călărie; a deșeua. – Des1- + [în]tărnița.

DESTĂRNIȚÁ, destărnițez, vb. I. Tranz. (Regional) A scoate tarnița de pe un animal de călărie; a deșeua. Drumețul nostru i-au ieșit calului înainte, l-au prins de frîu... l-au destărnițat și i-au întins... tarnița la soare să se usuce. SBIERA, P. 227.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

destărnițá (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 destărnițeáză

destărnițá vb., ind. prez. 3 sg. destărnițeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: destărnița
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • destărnița
  • destărnițare
  • destărnițat
  • destărnițatu‑
  • destărnițând
  • destărnițându‑
singular plural
  • destărnițea
  • destărnițați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • destărnițez
(să)
  • destărnițez
  • destărnițam
  • destărnițai
  • destărnițasem
a II-a (tu)
  • destărnițezi
(să)
  • destărnițezi
  • destărnițai
  • destărnițași
  • destărnițaseși
a III-a (el, ea)
  • destărnițea
(să)
  • destărnițeze
  • destărnița
  • destărniță
  • destărnițase
plural I (noi)
  • destărnițăm
(să)
  • destărnițăm
  • destărnițam
  • destărnițarăm
  • destărnițaserăm
  • destărnițasem
a II-a (voi)
  • destărnițați
(să)
  • destărnițați
  • destărnițați
  • destărnițarăți
  • destărnițaserăți
  • destărnițaseți
a III-a (ei, ele)
  • destărnițea
(să)
  • destărnițeze
  • destărnițau
  • destărnița
  • destărnițaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

destărnița

  • 1. regional A scoate tarnița de pe un animal de călărie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: deșeua attach_file un exemplu
    exemple
    • Drumețul nostru i-au ieșit calului înainte, l-au prins de frîu... l-au destărnițat și i-au întins... tarnița la soare să se usuce. SBIERA, P. 227.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Prefix des- + [în]tărnița.
    surse: DEX '09