7 definiții pentru despotat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DESPOTÁT, despotate, s. n. (Rar) 1. Demnitatea de despot. 2. Teritoriu guvernat de un despot. – Din fr. despotat.

despotat sn [At: (a. 1596) ȘINCAI, HR. II, 252/33 / Pl: ~e / E: fr despotat] 1 Demnitate de despot (1,4) Si: (înv) despotăție (1-2). 2 Teritoriu guvernat de un despot (4) Si: (înv) despotăție (3).

DESPOTÁT, despotate, s. n. 1. Demnitatea de despot. 2. Teritoriu guvernat de un despot. – Din fr. despotat.

DESPOTÁT s.n. Demnitatea de despot. ♦ Teritoriu bizantin guvernat de un despot. [< fr. despotat].

DESPOTÁT s. n. 1. demnitatea de despot. 2. teritoriu guvernat de un despot. (< fr. despotat)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

despotát (rar) s. n., pl. despotáte

Intrare: despotat
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • despotat
  • despotatul
  • despotatu‑
plural
  • despotate
  • despotatele
genitiv-dativ singular
  • despotat
  • despotatului
plural
  • despotate
  • despotatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

despotat rar

  • 1. Demnitatea de despot.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. Teritoriu guvernat de un despot.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: