7 definiții pentru desinențial


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DESINENȚIÁL, -Ă, desinențiali, -e, adj. (Lingv.) Care se referă la desinență, specific desinențelor. [Pr.: -ți-al] – Din fr. désinentiel.

desinențiál, ~ă a [At: PUȘCARIU, L. R. I, 39 / V: dezi~ / P: ~ți-al / Pl: ~i, ~e / E: fr désinentiel] 1-2 Care se referă la desinență (1-2). 3-4 Privitor la desinență (3-4). 5-6 Specific desinenței (1-2).

DESINENȚIÁL, -Ă, desinențiali, -e, adj. (Lingv.) De desinență. [Pr.: -ți-al] – Din fr. désinentiel.

DESINENȚIÁL, -Ă adj. Referitor la desinență. [Pron. -ți-al. / < fr. désinentiel].

DESINENȚIÁL, -Ă adj. de desinență. (< fr. désinentiel)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*desinențiál (-ți-al) adj. m., pl. desinențiáli; f. desinențiálă, pl. desinențiále

desinențiál adj. m.(sil. -ți-al ), pl. desinențiáli; f. sg. desinențiálă, pl. desinențiále

Intrare: desinențial
desinențial adjectiv
  • silabație: -ți-al info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • desinențial
  • desinențialul
  • desinențialu‑
  • desinenția
  • desinențiala
plural
  • desinențiali
  • desinențialii
  • desinențiale
  • desinențialele
genitiv-dativ singular
  • desinențial
  • desinențialului
  • desinențiale
  • desinențialei
plural
  • desinențiali
  • desinențialilor
  • desinențiale
  • desinențialelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

desinențial

  • 1. lingvistică Care se referă la desinență, specific desinențelor.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: